Dragostea
de țară, mânca-ți-aș!
Sunt
român, Doamne.
Sunt
român!
Toată viața am muncit, toată viața mi-a fost foame;
Și-acum
că sunt bătrân, nici patul de moarte nu-mi aparține.
Sunt
român. Mare minune.
Nici
brățara nu mă mai evidenția în maternitatea
policromă…Bine
că am mamă.
Bine
c-am drept frate codrul
și
sor’mea e o oaie.
Să-mi
știe toți de stână și leagăn,
să-mi
fure cașul acru și locul de veci. Și așa nu-mi aparțin.
Le-am
scos la produs să-mi cumpăr ziarul de ieri.
Sunt
român. Cel puțin așa cred.
Stau pe
munte cu animalele, sunt rus și știu cine-i Dracula.
Clar
sunt român…
Mi-aș
face nevoile pe mormântul lui Decebal,
Pe-al
lui Țepeș si Viteazu’, da’ nu mă trece
atât de
tare încât să fiu român.
N-oi fi
patriot.Dar român sunt!
Doar
trăiesc în Rromania.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu