Atat de bine ma simteam ca atunci cand domnia sa Lunca Gheorghe,ne-a "rugat" sa scriem un text argumentativ pornind de la niste idei care cica figurau undeva in manualul de limba si literatura romana,am luat un pix,am deschis caietul,si am lasat sentimentele sa zbarnaie(nu stiu daca e corect,dar l-a folosit o doamna profesoara pe care o stimez atat de mult,ca atunci cand o vad,din 5 in 5 minute respectiv,o apuc in orice alta directie,numai aia de unde vine dumnea-ei.)si mi-a iesit un...
Ma rog,cititi si apoi imi spuneti.
"Viata-i scurta.Scurta si limitata.Insa e tot ce realmente avem.
Avem o singura viata,lumeasca cel putin;e singurul lucru care desi nu e palpabil,avem uneori siguranta ca-l posedam.Iar cum viata-i scurta,viata-i una,vanitatea vrea sa joace si ea;si daca se baga ea la masa,pluseaza ambitia.
Fie ca ne dorim un joc video,fie ca visam,poate,cu anii la iubiri,pe care ni le pictam in autoportetul obiectiv;fie ca vrem sa calcam pamantul solar sau sa ajungem in Paradis,si sa trimitem o carte postala,toate sunt fise.Fise puse la un joc de poker de pe masa ratiunii.
Visele sunt fise.Sunt fise si noi suntem tonomate.
Din noi se aude letargic o emisiune radio placida,pana cand cuteaza cineva sa bage o fisa,sa te faca sa pui un rock'n'roll,sa danseze atat de entuziasmata si plina de pasiune pe langa tine,incat sa-ti faca sa bata inima mecanica din corpul frigid,metalic.Dupa sigur va vrea ceva"hardcore",si iti da o fisa pt ceva de la Ac/Dc,s-apoi va vrea un blues.Si cand te astepti sa mai bage o fisa,pt nu stiu,"You and I",Scorpions,pleaca.SI tu...Pai tu te-ntorci la aceasi emisiune radio,pesimista si monotona.Ba chiar schimbi frecventa,ajungi la o alta emisiune,de dedicatii,si astepti,cu ardoare sa dedice cineva"Dust in the wind".
Visele.Visele sunt carburant pt motoarele astea de Dacie 1310 cu care functionam cate unii.Dar uneori s-a dus benzina,punem fara sa vrem diesel,si motorul se-nceaca.Ritmul alert,parca imposibil de prevazut al radiatorului,devine brusc o bataie spasmodico-paralitica.
Un inger caruia i s-au taiat aripile,pe motiv ca ar fi eretic,doar pt ca a avut indrazneala de as apara ideile.
Un inger care se vede fortat sa-si accepte viata de muritor.Aia sunt visatorii.
Ingeri cazuti care au un tel.Un tel caruia de prea multe ori ii este pusa o piedica de forma asta banala si trista.
Asa ca-si asteapta finalul,care n-ar mai putea surprinde,sperand ca poate Iadul nu e chiar asa de al dracului cum se crede.Ca poate asa visul va depasi bariera formala a naturii."
Asta e.Poate cititi.Poate chiar dati click pe titlu si lasati un comentariu injurandu-ma. Si vorbind de titlu...
Toate astea au plecat de la "Lostrita".O nuvela despre un zoofil.
In fine voi incheia,asa cum i-am spus si aseara.
Sper ca va merge netul intre iad si rai,ca la tropice m-as plictisi o eternitate singur.
Cosmin.
1 comentarii:
daca ii citai asta lu' lunca erai olimpic de toamna:))
Trimiteți un comentariu